21 de luni

 Buna seara! Deranjez? Se poate?

Am neglijat acest spatiu in ultimii ani pentru ca n-am avut tmp, nu imi mai aminteam parola, nu am avut nimic de zis, m-am luat cu altele, am incercat alta platforma, nu am stiut ce sa scriu, nu am stiut cum sa mai scriu, am fost la psiholog, m-am imbolnavit, nu mai sunt cine stiam ca sunt, am racit, m-am vindecat, am fost plecata, am plans, am cazut, a trebuit sa ma spal pe cap... pentru ca mi-a intrat ceva in ochi suflet.

Intamplarea face sa se implineasca azi 21 de luni de cand ma invart intr-o roata de hamster, iar 21 sa fie laitmotivul si numarul existentei mele. Am atatea date de 21 notate cu rosu in calendar, ca nu imi ajung degetele sa enumar fiecare eveniment. Nu stiu ce gluma cosmica e asta, dar  21 de luni (pline) mai tarziu, am revenit aici. Incet, instabil, cu sprijin bilateral, dar am revenit. Acasa. 

In ultmele zile, am tot primit sugestii de a viziona clipuri de tipul cutare numar de lucruri de facut inainte de cutare varsta. Anul acesta o sa fie cu repetitie in numarul ce imi va desemna varsta. Iar pentru ca 21 se poate scrie si ca 3, vreau sa las si eu aici 3 lucruri la care m-am gandit inainte de a implimi 33 de ani. 

1. Mai in varsta nu inseamna si mai intelept

    In ordinea cronologica de la cel mai recent eveniment la cel mai indepartat, am cunoscut saptamana trecuta o doamna semnificativ mai inaintata in varsta decat subsemnata. Doamna de familie buna, cu un statut in vremurile apuse ale epocilor mai intunecate, dar antitetic aurite, ale patriei, mi-a marturisit franc ca doreste sa imi spuna tot ce stie ea. Si mi-a povestit, iar eu am ascultat. 
Ascultam si nu judecam, ar zice trend-ul. Si chiar nu judec, dar oleaca de gandire critica am. Si ce am putut observa e ca indiferent de statutul social, indiferent de conditia financiara, de posibilitati si de usile deschise, de cati ani traiesti si de cate experiente ai, tot vei fi subjugat propriilor credinte limitative. De ce spun asta? Pentru ca aceasta doamna, o femeie care a razbit singura, care a luptat si a scos in lume un copil caruia i-a dat totul, refuza cu indarjire orice ajutor, orice ar insemna acesta. Sa nu o stie lumea ce o doare, sa nu o stie partenerul ce o supara, sa nu stie nimeni ce e in sufletul ei, pentru ca "lumea rade" si nu te poti increde. 
Si nu o desconsider in niciun fel, dar simteam cum mi se intristeaza particule din suflet cand auzeam tot ce imi povestea si prezenta drept lectie de viata si exemplu de "asa ar trebui procedat". N-am contrazis-o pentru ca am invatat acum mult timp ca nu ai cum sau de ce sa incerci sa ii faci pe altii sa vada ce consideri tu ca e incorect, daca pentru ei acela e stindardul de excelenta. Dar nu poti sa nu te intristezi cand vezi un suflet de adolescent dornic de acceptare cu orice pret prins in corpul unui batran. 

2. Viata te scoate la tabla pana inveti lectia si o spui corect in fata clasei

    Am intalnit in ultimii ani, poate in ultimii 25, acelasi tipar de personaj. Cu care dansam acelasi dans, pe aceeasi muzica, pas cu pas la indigo, pana cand jocul ma ametea. 
De primavara trecuta, insa, s-a produs ceva. Sau poate mai devreme un pic decat din primavara a fost declicul, dar cert e ca pana cand nu am bagat bine la cap cateva aspecte, viata mi-a servit acelasi scenariu cu alti actori. 
Multumesc Celui de Sus ca mi-a pus in drum Oameni care mi-au deblocat niste roti, le-au pus in miscare, si care mi-au daramat cateva dintre convingerile acelea care ma tineau pe mine in interiorul zidurilor, nu pe ceilalti in afara lor. Mai profund decat mine e doar prietenul ala care te suna cherchelit sa iti spuna ca te iubeste. 
Cert e ca mai am cateva pagni de repetat, dar sunt, zic eu, pe drumul cel bun al recuperarii. 

3. Traieste-ti viata in ani de caine 

    Pentru ca nu sunt doar profunda, dar si catastrofala in gandire, voi a spune ca suntem cu totii datori cu o moarte. Whoa, whoa, stai asa, de unde intunericimea? Explic. 
Mi-au fost vanturate prin fata diverse diagnostice, fiecare cu speranta lui de viata, iar primele mele ganduri au fost ca mor si nu am facut nimic din ce mi-as fi dorit in viata. Nu stiu daca am verbalizat lucrul acesta pana acum, dar a fost acolo in timpul fiecarei curse spre casa de la cabinetul unui medic. 
E un privilegiu sa ajungi la batranete si sa te uiti inapoi la viata traita, sa rasfoiesti albumele sau sa iti amintesti clipele frumoase. Or, eu nu am nici albume, clipe frumoase au fost, dar lipsesc si unele pe care le vazusem eu in filmele la care m-am tot uitat si la care tanjeam tanjesc.
Prudenta si analiza isi au si ele locul lor, evident ca in primul rand e important sa te simti in siguranta, dar la fel de important e sa si profiti de ocazii. Eu mi-am trait 30 de ani din viata asteptand momentul ideal (ideal la mine-n cap). Urma sa fac x lucru doar cand y,z sunt rezolvate, cand parul imi va sta bine, cand acneea va disparea, cand voi fi un pic mai slaba, cand voi avea casa mea, si tot asa, pentru ca orice imi lipsea era pentru ca nu indeplineam eu toate conditiile mele, deci nu eram demna de acel lucru. 
Dupa 30 de ani, mi-a picat fisa. Aplica la orice vrei tu, chiar daca nu ai toate calificarile, pune-te in situatia aia stanjenitoare, pentru ca e un disconfort de moment, iar peste ani te vei gandi la ce ai avut de castigat din momentele acelea. Sper. 

Am zis ca las 3, dar mai strecor o mica notita. In ultimii ani de introspectie ghidata sau autonoma cred ca am ajuns la o suprasaturare de cunoastere de sine. Intr-atat incat nu doar ca nu ma mai intelegeam, dar nici nu ma mai recunosteam. De cand cu rotita de hamster, oricum nu mai stiu cine e persoana care se uita in ochii mei din oglinda, pentru ca e atat de diferita de eu de acum 21 de luni. Si am sa zic ceva ce nu se spune, cel putin asa mi se pare mie: ca e haram sa zici in societatea actuala. Psihoterapia a fost cel mai rau lucru pe care l-am facut pentru mine, pentru ca m-a cufundat si mai tare in spirala de auto-analiza, in loc sa imi deschida mintea la alte perspective. 

Ajung la incheierea acestei intrari de jurnal cu speranta ca aceasta borna de 21 imi va permite sa schimb macazul ultimelor luni spre mai multa actiune, practicalitate si acvitate decat orice altceva. 

Cu dorinta sa ne recitim cat de curand,

R.